Deocamdată, există doar câteva sute de exemplare, și mai este nevoie să crească alte câteva sute pentru ca rasa să poată fi omologată și pentru ca căprițele să ajungă la orice fermier.
Faceți cunoștință cu capra „Bocarp”. A venit pe lume în adăposturile Institutului pentru Dezvoltarea Caprinelor Palas din Constanța, după zece ani de cercetare. În această perioadă, caprele carpatine și țapii din rasa „Boier” - destinați pentru carne - au fost lăsați să se împerecheze liber.
Ce o face pe „Bocarp” specială? Directorul Institutului Palas, Radu Răducu, încearcă să ne explice.
„Are un piept larg, are jigourile dezvoltate”, spune directorul Radu Răducu, referindu-se la pulpa de capră din care se prepară friptura.
Și pentru că vorbim de mâncare, ajungem la partea care speră cercetătorii să uimească lumea.
„Nu are gust specific de capră. Are o carne care se apropie de gustul cărnii de vită”, adaugă Radu Răducu.
Gabriel Văratic, cercetător științific la Institutul Palas din Constanța, urmărește de aproape cum caprele „Bocarp” ating aproape 80 de kilograme fiecare - o greutate nemaiîntâlnită până acum la caprele românești.
Are în grijă 220 de exemplare albe cu capul maro ori negru și trebuie să ajungă la 400 de exemplare pentru ca rasa să poată fi omologată.
Referitor la gustul cărnii, Văratic spune: „Da, și puțin de iepure având foarte puțină grăsime.”
Pentru a confirma afirmațiile cercetătorilor, o bucată de carne de capră „Bocarp” a fost dusă într-un restaurant, unde bucătarul Nelu Pauca a testat-o.
„Haideți să vedem textura... oau, rozalie și apoi spre surprinderea mea, această pulpă de capră e aproape la gust ca cea de vițel, foarte fragedă. Nu are gust de capră și nici miros”, a spus specialistul culinar.
„Bocarp” va putea fi crescută de fermierii din țară doar după ce rasa va fi omologată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu